Garoafa
În locuri obscure
Sub tone de praf,
Eu singură stau,
Tristă pe-un raft.
Sunt o garoafă,
De nimeni iubită,
Constant ignorată,
De viaţă-obosită.
Seară de seară
În vise mă văd,
Cum oameni zîmbind,
Pe mine m-aleg,
Cum o pereche
'mpreună cu mine,
Îşi înveşniceşte
A sa fericire;
Cum chipeşi băieţi
Îmbătaţi de iubire,
Cu dînşii mă iau
La prima-ntîlnire…
***
Dar ştiu, voi sfîrşi
Ca alte garoafe...
Luată de vînt?
Uitată în noapte?
Ziua în care
Voi fi eu aleasă,
Va fi una rece,
Şi una ploioasă…
De gheaţa e apa
Ce curge-n şiroaie,
Eu cad pe coşciug,
Cu stropii de ploaie...
Mă voi preface
Ca toţii, în scrum...
Un om petrecîndu-l
În ultimu-i drum.
Doar eu sunt fidelă,
Rămîn la nevoie,
Doar eu pot absoarbe
Amarul din doliu...
De ce numai eu
În lacrimi mă-nec?
De ce doar la jale
Pe mine m-aleg?
Sunt vie şi eu,
Ca orişice floare,
Cînd frunza mi-o rupi -
Pe mine mă doare...
.
.
.
.
.
Pe parcursul procesului creativ nu a avut de suferit nici-o garoafă. Oameni buni, respectaţi garoafele!
În acea zi am fost un buchet de garoafe.
STX — 2006-12-21 02:47
Super! poezia m-a atins…
dee — 2006-12-21 02:51
:)))))))))
Dark-Spirit — 2006-12-21 03:47
dude, maine precis iti aduc un “bucket” de garoafe sa nu fie alese garoafele doar la jale,
maladetz
virusok — 2006-12-21 05:57
poiezia e super..
mai ales luind in consideratie ca lucrezi
in domeniul IT
Imi e interesant doar un lucru, care anume situatie, fapt te-a cauzat sa incepi poezia data.
See ya
roMAshka — 2006-12-23 15:20
…. m-a pus nitzel pe ganduri, eu, de fapt nu iubesc garoafele fiindca le poti vedea, gasi pe tot parcursul anului, dar se vede ca acesta si este meritul lor…
Bombonik@star — 2006-12-23 15:52
E super!!!!!!!!!! alex!!!!! ai suferit cumva de ceva ?CA poemul e absolut melancolic cu o nuanta undeva trista!!!
Bombonik@star — 2006-12-23 15:56
am ramas perplexa!!!!!!!! stii undeva poemul tau m-a facut sa ma gindesc la filozofia vetii.Si inca ceva …….putini barbati au astfel talent sa scrie asa capodopere!!!!!!! BRAVO!!
raluca — 2006-12-24 23:55
Nu am sa incerc sa te flatez spunandu-ti ca poezia e intr-adevar minunata,dar emana prea multa suferinta ascunsa intr-un suflet….e ca si cum ai rupe petalele florii fara parere tale,fara sa i fi simtit inaite suavitatea parfumului…E mult prea trista,gen Bacovia…
Iti urez aceasi indemanare la urmatoarele poezii.
the girl next door — 2006-12-26 18:49
am vrut sa scriu si euca nu-mi plac garoafele :) si intr-adevar din cauza ca sunt accesibile oriunde si orikind, au devenit ’simple’. dar, i confess, imi place foarte mult mirosul lor si sunt nebuna dupa garofitele celea mici de camera:)
blackswan — 2006-12-26 23:24
eu as vrea sa te intreb de unde atita tristete in sufletul tau??? orice nu s-ar intimpla nu esti singur si nu trebuie sa te simti asa purtat de vint…………….
ice-k — 2006-12-27 20:48
man
iaca chiar de unde atita tristetse in viatsa ta?
poezia imi place shi chiar m-a atins…
TOTUSHI de ce iti plinge mereu sufletul?