Recent am contribuit la un proiect open source menit să ajute oamenii în timpul pandemiei COVID-19. Esența acestuia constă în "conectarea" persoanelor blocate în case (de exemplu vârstnicii, bolnavii), cu voluntari care sunt dispuși să aducă produse alimentare și medicamente.

Contribuția mea constituie un Telegram-bot care informează voluntarii despre misiunile pe care trebuie să le îndeplinească (cum Tom Cruise în "Collateral", avea un gadget care-i spunea ce are de făcut ;-). Poți face click pe imagine pentru e vedea acest bot în acțiune:

Fiind întrebat despre motivațiea mea de a participa în acest proces, am zis că îmi place să fac ceva care are impact pozitiv asupra societății, și că nu e prima oară când mă implic în astfel de inițiative. Versiunea completă a răspunsului este redată aici:

În contextul pandemiei, o mare parte a reprezentanților statului și-au demonstrat nu doar incompetența, dar și ostilitatea deschisă față de cetățeni. Aceasta se manifestă prin absența transparenței și răspândirea informațiilor false, cât și prin setarea incorectă a priorităților. Când spun ”incorectă” nu am în vedere ”sub-optimală”, ci chiar ”ostilă” - acțiunile și deciziile lor nu doar că nu ajută poporul, dar ne aduc prejudicii economice și ne expun unui pericol și mai mare. Având în poziții-cheie astfel de ”черезвычайно мощные организаторы” precum Dodon Igor sau Chicu Ion, este evident că cetățenii nu sunt primul punct în agenda lor, decât în cazul când se caută pe cine să învinuiască. (n.r. acei care nu sunt enumerați aici explicit să nu creadă că au fost uitați, pur și simplu lista nemernicilor nu ar trebui să fie mai lungă decât textul propriu-zis).

Trebuie să evidențiez că nimic din ceea ce am scris mai sus nu este o surpriză. Oare avea cineva mari așteptări de la ”tehnocrații” cu diplome false?

Pentru a schimba dinamica în favoarea noastră, trebuie să ne gândim la soluții care exclud din ecuație ”aleșii poporului” (și ”aleșii aleșilor poporului”), astfel încât să nu depindă nimic de ei. Deciziile trebuie să fie luate de oameni a căror piele e în joc - adică de noi, și nu de acei pentru care Moldova este ”planul B” (iar ”planul A” este undeva prin Cehia, unde sunt arene de sport foarte bune, sau în Elveția, unde iarba e mai verde).

Un proiect open-source și liber, precum acesta la care am contribuit, este o încercare de a schimba dinamica jocului. ”Open source” înseamnă că primești nu doar plăcinta, dar și rețeta pregătirii acesteia. ”Liber” înseamnă că nu există constrângeri care să-ți interzică să pregătești propria plăcintă, să modifici rețeta sau s-o transmiți altora.

Un astfel de sistem nu poate fi vândut la preț exagerat (cum 3 semafoare de 4.8 megalei), nu poate fi impus cuiva care nu are nevoie de el (cum ar fi un covor de flori sau o linie galbenă desenată prin oraș), nu poate fi furat sau expropriat (cum o pădure), nu poate fi luat în arendă la preț simbolic (cum un apartament sau un automobil), nu poate fi transformat în bani și depozitat în una din țările care doresc să ”distrugă statalitatea republicii”, nu poate fi ”scris” pe părinți sau pe soția filantropă. Mai mult decât atât, sistemul acesta este absolut transparent și nu ascunde nimic.

Natura open-source a proiectului este un mecanism de protecție - nimeni nu poate parazita proiectul în niciun fel și nu poate împiedica funcționarea acestuia, deoarece acțiunile sunt efectuate de voluntari. Astfel, ”aleșii” s-au ales cu un loc în afara ecuației și nu ne pot ”ajuta” în niciun fel, deoarece interesele lor nu se intersectează cu ale noastre.

Așadar, încurajez pe fiecare dintre noi să se gândească la situația din Moldova în termeni de "cum să-i excludem din ecuație". Trebuie să schimbăm ceva în abordare; altfel, dacă facem exact aceeași ce am făcut până acum, vom primi exact aceeași ce am primit până acum.

În încheiere aș vrea să amintesc cuvintele profetice a unuia din experții de pe prima linie: acești paraziți ar putea să intre în istoria Moldovei, apoi să iasă din ea fără a lăsa o urmă. Nici nu vom observa că au fost.