În ultimul timp s-au ascuţit discuţiile despre ce vor face oamenii care nu folosesc software licenţiat, şi care vor trebui să se descurce cumva atunci cînd BSA va bate la uşă.

Există mai multe moduri de a rezolva problema.

• Metoda zero - se instalează ReactOS, care tinde să aibă un API compatibil cu cel al Windows'ului. În acest sistem de operare aplicatiile Win32 rulează în mod obişnuit, şi nu necesită să fie recompilate. ReactOS este un sistem de operare open-source.

• Prima metodă, cea mai simplă, este de a plăti pentru tot softul care se utilizează. Dacă plătim pentru internet, pentru telefoanele mobile, pentru produsele alimentare, de ce considerăm că produsele software ar trebui să fie gratuite?

  Probabil că mulţi nu vor alege această cale.

  Un anti-argument tipic este „noi, designerii, va trebui să ridicăm preţurile pentru serviciile noastre, deoarece suntem nevoiţi să plătim X pentru Adobe Photoshop | Corel Draw | 3D Studio”. Soluţia este simplă – ridicaţi preţurile. Alţii vor folosi aplicaţii gratuite şi vor fi capabili să menţină preţurile actuale, deci vor atrage clienţii, deci cererea va fi satisfăcută, deci piaţa e „vie”.

• Metoda a doua este de asemenea simplă – trecerea la soluţii open-source sau freeware. Sourceforge.net e un site mare, unde poţi găsi orice, mai ales dacă ştii cum să cauţi.

  Linux este de foarte mult timp un sistem de operare matur, care poate satisface nevoile unui end-user de rînd. Da, oameni buni, sunt şi acolo ferestre, butoane, scroll-bar’uri, şi wallpaper’uri. Înainte de a spune că Linux nu este user-friendly, vedeţi astea: Beryl, Gnome-Look, KDE-Look.

  Vor avea de suferit doar gamerii, dar trebuie să admit că nu simt nici-un pic de durere pentru ei :evil:

  Ceilalţi vor trebui să petreacă ceva timp căutînd aplicaţii alternative, care vor face ceea ce făceau aplicaţiile folosite sub Windows.

  Dacă nu poţi folosi GIMP, nu înseamnă că unica soluţie este utilizarea produselor Adobe sau Corel. Vor învinge acei care pot folosi GIMP ;-)

• Metoda a treia este una populară, dar tehnic inferioară metodei a patra.

  Se aplică software de tip Ghost, TrueImage, pentru a clona un hard disk sau o partiţie care conţine datele secrete. Această abordare are un dezavantaj evident – ce faci dacă eşti vizitat chiar în momentul în care foloseşti softul ilegal?

• Metoda a patra este una cu un potenţial mare.
  Ingrediente:

  • Windows licenţiat +

    

    Software de criptare a datelor, cu capacitatea autentificării cu smart-card.

    De pe site'ul producătorului: volume-based, on-the-fly disk encryption application, which enhances the strong NIST-certified AES 256-bit encryption algorithm with a second and third biometric authentication factor – a smart card or token, and a biometric device.

  • Token sau Smart-card reader + smart card
  • Loc liber pe hard disk, sau un HDD extern
  • Timp liber :-)

  Esenţa este simplă

  • Toate aplicaţiile sunt instalate pe discul virtual, care poate fi accesat doar dacă ai cheia (smart card sau token)
  • Dacă deconectezi cheia – discul virtual este deconectat automat.
  • Fişierul criptat care conţine toate datele este văzut din extern ca un set 100% random de date, fără pattern’uri
  • Smart cardul nu poate fi copiat (dacă nu ştii PIN)
  • Smart cardul nu poate fi spart cu un brute-force attack
  • Trucuri de tip „FBI deconectează electricitatea pentru ca să nu reuşeşti să ştergi datele” sunt ineficiente – deconectînd alimentarea, deconectezi discul virtual, iar conectarea lui se face doar dacă ai smart cardul.

  Rămîne deschisă o mică problemă – în Windows registry rămîn date lăsate de aplicaţii, ce facem cu ele?

  • Am instalat versiunea trial, am încercat-o, apoi am şters-o, şi ea mi-a lăsat urme în registry
  • Alcătuieşti un .reg file care va şterge\adăuga cheile în registry (hint: într-un reg file, o linie care începe cu ’ -’ va fi ştearsă din registry)

  Scenariul dat poate fi extins şi modificat, în funcţie de imaginaţia utilizatorului ;-)