În încercarea de a exprima
un sentiment,
adun cuvintele pe foaie
zi și noapte.

Mă tot gândesc că voi descoperi
un unic set,
mai dulce decât struna
unei harpe.

Tenace scriu, citesc, apoi
iar șterg,
căci rimele îmi par că
sunt deșarte...

De parcă-ncerc să spun
că te iubesc,
ca un motan care-ți
aduce la picioare
păsări moarte.

p.s. Iată cum arată pe foaie. Imaginea a fost desenată la computer cu MyPaint.

Eu cred că un curs de literatură ar fi mult mai zmeuriu dacă elevii nu ar fi impuși să învețe poeziile pentru ca mai apoi să le recite. Chiar crezi că poetul a scris ce a scris pentru ca mai apoi să urmărească cum un suflet rătăcit în propria-i memorie încearcă să-și amintească niște cuvinte?

Nu pun la îndoială faptul că antrenarea memoriei în așa fel e un lucru bun în viață, dar sunt sigur că asta dezbate entuziasmul din unii elevi, care poate că sunt interesați în analiza poeziei și interpretarea acesteia... Însă necesitatea de a memoriza un text îi distrage de la partea zmeurie - dezvoltarea empatiei prin încercarea de a înțelege starea eului liric, studiul cuvintelor noi și extinderea propriului vocabular, dezvoltarea gândirii analitice, conștientizarea faptului că alți colegi tălmăcesc altfel același text, etc. Aceste abilități chiar îți prind bine în viață și în relațiile personale.

Mai mult ca atât, sunt sigur că mulți elevi nu sunt pregătiți pentru informația pe care le-o comunică autorii. Ce pot să știu eu la 15 ani despre sentimentele lui Eminescu, când prima dată am ținut de mână o fată la vre-o 22 ani? Da... Desigur, scriam și eu comentarii cu idei de genul ”poetul exprimă durere profundă”, dar... Numai după ce am trecut și eu prin stări similare, [cred că] am înțeles seriozitatea situației. Îmi dau seama că atunci scriam ceea ce știam că vor să audă profii, nu ceea ce simțeam (pentru că nu simțeam - adică eram un nesimțit).

Read more »

As histories weave
their intricate pattern,
a motif arises
again and again -
there's nothing that man
wouldn't do
to kill heal other men.

Communicating ideas to other people can be very tricky, especially if you want to be understood.

Subtle differences in perception may go unnoticed, leaving you under the impression that everything was interpreted accurately. Most often this doesn't change the big picture at all, but if you are lucky - subtleties pile up and form a substantial difference. If you are extremely lucky - there may be no way to undo the damage.

This is akin to finding [and correcting] errors in a system - the sooner you discover a bug, the easier it is to fix it. If you've thought things through and found it early - the solution can be as simple as erasing a box in a sketch or drawing a line somewhere. However, if an error eluded you for a longer time, fixing it is much more complicated.

Earlier bug detection is better for your health. (Hippocrates, 400 BC)

Over the years I've developed a habit that helps me avoid such situations; it happened naturally, but it is time to attempt to formalize the method and describe it in details.

Initially I thought the story should be called "The art of saying stupid crazy things", but that name may not appeal to everyone, thus I will henceforth refer to this as "hyperbolic thought".

Read more »

Într-o zi am fost în vizită la un cunoscut, primul lucru pe care l-am observat acasă la el era un raft mare cu cărți. Am cercetat un pic și privirile mele s-au oprit la cartea ”Culture and sexuality”, aproape de ea se găsea ”Human sexuality”. Răsfoind-o, mi-am spus că pare a fi ceva interesant. A fost o coincidență bizară, omul vinde cărți pe Amazon și toată casa e plină de rafturi, iar din toate rafturile l-am ales anume pe acela; și pe el - anume cărțile astea mi-au atras privirea.

Am citit un comentariu despre carte pe un site, în care persoana spune că e foarte zmeurie și că lecțiile universitare organizate de autor sunt și ele zmeurii. Am verificat cine este Lois McDermott și am descoperit că predă la universitatea din Washington, cursul a început chiar săptămâna trecută și toate lecțiile au loc la o ore în care sunt liber.

Norocul meu - cursul se desfășoară într-o încăpere enormă și nimeni nu are intenția să găsească ”venetici neînregistrați” printre cei peste 400 de studenți din auditoriu. Mi-am luat un caiet nou (A4, foi cu pătrățele - mare raritate prin locurile astea, nu am văzut la nimeni) și de acum încolo - sunt permanent prezent la acele lecții, chiar vin mai devreme ca să ocup un loc mai gustos, să aud și să văd mai bine.

Este un curs foarte interesant, cu mare regret înregistrările video nu sunt disponibile publicului, ci doar studenților înmatriculați. Eu nu sunt printre ei, iar dacă mă întreabă cineva - istoria oficială este că că sunt visiting researcher în domeniul computer security and human sexuality (ceea ce e adevărat în măsură de cel puțin 75%).

Acum știi care e contextul, pot să trec la subiect. Am fost la doar trei lecții, dar am aflat deja foarte multe lucruri interesante, acum îți voi spune despre câteva din ele.

Notă: urmează o povestioară cu denumiri de organe genitale și chestii pe care poate nu ar trebui să le citești la serviciu (NSFW, cu alte cuvinte) sau dacă ești copil care încă nu poate lua decizii fără asistența părinților. Vor fi și desene, dar nu ”de acelea”, promit!

Read more »

For someone who does not exist
your power stretches very far:
as local as a person's mind,
as distant as the faintest star.

If you were here to see us worship
the wisdom we bestowed on you,
I wonder... would you fill with pride?
Or would you think we're doomed?

Read more »

După o pauză de o lună am revenit în Seattle. În acest timp am fost în Houston, oraș despre care voi scrie câte ceva în viitorul apropiat. Acum însă am o istorioară care nu e legată nici de geografie nici de cultura americană. Tema de astăzi este preluarea obiceiurilor [proaste periculoase].

Read more »

A homoglyph is a character that looks like another character. For example, if you look at this letter: P, you would say it is a 'P'; whereas I say it is the Cyrillic equivalent of 'R'. Which one of us is right?

Regardless of the answer, there are ways in which this information can be applied for noble and evil purposes.

Read more »

User interfaces make me think of fundamental questions about life and its meaning, or lack thereof.

Sometimes they emphasize my optimism.

Sometimes they hit me really hard with a dose of realism.

Once upon a time, the planets aligned in such a way that a MySQL cluster had to be set up, on top of a Debian server. A colleague had to handle the matter and I was there to provide a second opinion.

The story you are about to read is my account of an epic struggle and the immediate aftermath thereof.

Read more »