There was a time,
when life
was measured in time
between "now"
and the weekend…

When I would get up
in the morning, feeling
already weakened...

Counting the days
to the moment that
I find the piece
that would bring me peace...

***
Lo and behold!
The solution is here!
I'm happy and cheerful,
but what do I hear?
***

I sense someone's voice
whisper into my ear:
"It will stop making sense,
after a year".

Now I have nothing
to measure,
that time is back,
except the feeling,
that someone is behind my back.

English • Poems • 2 comments

How am I supposed
to live one more day?
When you, and your warmth
are somewhere away...

When objects around me
and things that I do,
just keep on reminding -
how much I miss you...

I have to survive,
I have to get through!
Remember, my heart
is beating for you.

(previously unpublished)

English • Poems • 2 comments

If I were a Roman or a Greek, I'd probably laugh my head off every time I encountered a "fancy" word. The meaning of such a word is quite obvious if you can parse it and see the words "underneath" it. Once you can do that, many words become trivial: "the country between two rivers", "knowledge about life", "love of knowledge", "right-handed on both sides", etc.

The examples above are most likely known to you, so here is something new.

Read more! »

English • Thoughts • 1 comment

Niciodată n-am avut coşmaruri,
şi-n vis zburam, păşeam pe nori...
Dar într-o zi de primăvară,
am învăţat cum e să ai fiori.

Pleoape grele dimineaţa
ca o ancoră m-au legat,
nu pot să mişc un ochi, o mână,
şi gândul e încătuşat.

Cu ciob de sticlă-i presurată,
podeaua moale de cândva,
păşesc încet, scrâşnindu-mi dinţii...
Nici pe Jupiter nu-i aşa!

Afară e o junglă densă,
sau poate e un labirint?
De cicatrici e plin asfaltul,
iar aerul e ruginit.

Suflarea-mi taie ca o lamă,
al teiului intens miros.
El mă sufocă şi mă strânge,
plămânii mi se-ntorc pe dos...

Cu limbi de foc se umple cerul,
privesc al soarelui apus -
mă doare, arde şi retina-mi,
dar nu găsesc un loc de-ascuns...

Eu fug de lume şi de mine,
în cuşcă intru sângerând.
Răpus, mă-ntorc din nou în vis,
eter în mână încălzind.

Română • Poems • Leave a comment

Aprilie, e gheaţă,
şi iarna a venit.
Eu mâna mi-o-ncălzesc
un text scriind grăbit.

Soarele-i cu dinţi,
el liniştea mi-o fură,
locul nu-mi găsesc,
în jur e frig şi ură.

Stropii cad încet,
spărgându-se de-asfalt
se scurg ca amintirile,
una după alta...

Pianul iarăşi tace,
s-a săturat de plâns?
Sau vrea să mediteze,
şi tace dinadins?

Sau l-a mâncat rugina?
Sau nu mai are glas?
Sau tace lânga mine,
sorbind al meu necaz?

Doar stropi acum se mişcă,
şi revenind în cer,
pictează iar imagini.
Eu nu vreau să le şterg.

Română • Poems • 2 comments